UPDATE! Recenzie carte - O viata marunta de Hanya Yanagihara

Reprezentare a lui Jude, din trailerul cartii in limba poloneza -Małe życie  

"O viata marunta" este un roman publicat initial in 2015, si aparut in limba romana in 2017 de scriitoarea Hanya Yanagihara.
Nici nu stiu cum sa-l numesc, extraordinar, emotional, lung, chinuitor, e opera a unui scriitor clasic contemporan, despre viata a patru prieteni si cum isi fac ei traiul prin New York. 

Suna intr-un fel bine, aventura a patru prieteni: Willem, JB, Malcolm si Jude. Traiul lor in New York, de la varsta de 20 si ceva de ani, pana ajung la 40-50 si ceva de ani, unde romanul va pune punctul la sfarsit. Cartea evolueaza natural, in situatia in care personajele lupta pentru a deveni ceva: Jude, un avocat cu o minte foarte scutita, Willem sa fie un actor, Malcolm un arhitect excentric si JB un pictor.
Dar din pacate este o carte greu de inghitit, care m-a facut, inca de la inceput sa stau cu un nod in gat, sa fiu mai empatica vis-a-vis personaje, in special Jude.

Cartea este impartita pe 7 parti, fiecare avand cateva capitole, in care ne sunt prezentate etape ale vietii personajelor, in care sunt structurate flashbackurile incat cititorul sa nu piarda naratiunea trecutului cu prezentul.

Actorii Mr. Ramsay Nasr si Marteen in rolul lui Jude si Willem in adaptarea de scena din Amsterdam.

Este foarte importanta, pentru aceasta carte termenul de "post-omul", care este, cum sublineaza unul dintre personaje "Post-sexual, post-rasial, post-identitate, post-trecut", "Jude, post-omul".
"O viata marunta" se axeaza, in cel de-al doilea capitol, pe viata lui Jude, un avocat cu un trecut problematic, despre care nu poate spune nimic, desi termenul de "post-omul" il defineste intru totul, identitatea sa, trecutul sau este usor dezvaluit de-a lungul anilor catre prietenii sai, in special Willem. El, Jude, ca personaj, pare a fi rupt dintr-o poveste tragica, cumva de basm, a fost abandonat dupa nastere si a crescut de calugari catolici, iar copilaria sa nu a fost deloc placuta, caci in toti acesti ani, pana la varsta de 15, a trait supus unui chin inimaginabil, umilitor.


Cartea dezbate, fara tragere de inima, abuzul sexual, pedofilia, prostitutia minorilor, vatamare provocata intentionat prin calcare cu masina, asta fiind, in perioada "umana" a lui Jude, iar aceste traume il lasa cu grave probleme de sanatate, urme vizibile pe corp pentru tot restul vietii.
Post-omul este de fapt un Jude, post-basm, fara identitate sexuala, fara sa-si stie radacinile rasiale, automat nu stim daca este asiatic, cauzazian, sau de culoare, dar care datorita traumelor din copilarie se auto-mutileaza si are tente sinucigase.
De-a lungul cartii am dezvoltat o mare stare de empatie pentru Jude, incat aproape ca am vazut viata lui prin ochii lui, prin toate chinurile traite, dar eu ca cititor doar pot sa-mi imaginez prin ce a trait, doar din ce il lasa sufletul pe Jude sa spuna.


Desi cartea gravitationeaza in jurul lui Jude si a vietii lui tragice, povestea in sine este un basm New Yorkez, despre tragedie si nu numai.
Chiar daca Jude este un personaj bine conturat, ceea ce ma face sa cred ca omul asta ar putea fi in viata undeva, la fel si Willem, pentru ca si el este un personaj de care te atasezi fara sa vrei. Personajele sunt bine definite, cartea sta si explica fiecare detaliu al vietii lor, si mi-a placut, de exemplu foarte mult de Harold si Julia, doi soti care il adopta pe Jude la varsta de 30 de ani si-l iubesc precum propriul lor copil.

Nu mi-a placut de JB, si din acel moment, cand a inceput sa faca misto de handicapul lui Jude, a cam pierdut mult in fata mea, ca cititor, si mi s-a parut si profitor... deci de el sigur nu o sa mentionez prea multe.

Nu mi-a placut sa citesc despre cum a fost folosit Jude de catre fratele Luke ca sa se prostitueze, oricat incerc sa rumeg informatia, simt o repulsie atat de mare, incat mi-a venit sa renunt sa mai citesc. Chiar daca scenele nu sunt atat de explicite, ideea in sine e greu de suportat. Un pedofil e un pedofil, nu exista nici o scuza.

Jude incepe o relatie abuziva cu Caleb, el nestiind cum sa iubeasca si cum sa se comporte intr-o relatie, pe de alta parte Caleb nu-i suporta mersul si faptul ca ajungea de multe ori sa foloseasca scanului cu rotile. Relatia lor se termina brusc si violent, nu cred ca e necesar sa mentionez ce se intampla.

Urmeaza anii fericiti, cel putin la suprafata, titlul capitolului sugereaza o poveste de dragoste.
Willem si Jude incep o relatie, dupa ce Jude incepe sa-i povesteasca franturi din chinurile indurate de-a lungul vietii.
In urma unei tentative de sinucidere, Willem se muta cu Jude si de-a lungul lunilor Willem realizeaza ca este indragostit de Jude si, dupa un sfat cu medicul lui Jude, Andy, se hotareste sa intre intr-o relatie cu el, nestiind totusi de ce Jude continua sa se taie, pe maini, picioare, sa se arda singur, pentru ca el are tot ce vrea: casa, bani, o viata profesionala implinita, o relatie unde este iubit.
Copilaria sa dificila: prostitutie, batai, frica, boala si foamete il impiedica sa se bucure de prezent si cand Willem afla, dupa o cearta urata, in cele din urma despre copilaria sa grea, Jude ii marturiseste ca oricat de mult a incercat nu poate sa ii placa sa faca sex cu el, si nu-i place sexul in general, ii este frica de el, il ingrozeste.
Atunci, afland acelea Jude se teme ca Willem il paraseste, dar acestia doi isi continua viata impreuna, neconditionat.
Esenta relatiei lor fac acest roman mai real, transpunerea de la basm la realitate se face prin relatia lor, iar cand relatia lor sfarseste tragic, se revine la basm. 
Willem moare intr-un accident de masina, impreuna cu Malcolm si sotia acestuia, lasandu-l pe Jude prada depresiei, disperatii si invaliditatii sale.


Pozele au fost preluate de aici: https://desingel.be/nl/programma/theater/ivo-van-hove-internationaal-theater-amsterdam-een-klein-leven?id=a0Jb000002gtrYJEAY
Ce mi-a placut totusi la aceasta carte?
Profunzimea ei, descrierea vietii fiecaruia, chiar si starile de suferinta si-au gasit loc in sufletul meu si ma simt un om schimbat dupa ce am terminat de citit. A fost genul de carte care sa-mi intre sub piele si sa ramana acolo mult timp, gandindu-ma la ea de multe ori.
Sunt constienta ca "O viata marunta" este o poveste exagerata, iar cititorul este un masochist pentru ca o citeste, dar eu cred ca lumea nu se uita la cel mai frumos element al acestei carti: prietenia.
Abuzul descris in aceasta carte poate exista in viata reala, desigur nu repetandu-se aceleiasi persoane, in cazul de fata fiind Jude St. Francis, dar nu trebuie deloc sa excludem ca in viata reala exista acest lant al evenimentelor: exploatare sexuala.

In aceasta situatia, doresc sa marturisesc ca eu ma identific cu Jude in proportie de 10%, pentru ca stiu cum e sa umbli schiopatand, si eu am avut accident si m-a lasat beteaga pe viata, cunosc durerea, stiu cum e sa folosesti scaunul cu rotile, iar pe de alta parte stiu cum e sa primesc atata atentie si iubire de la persoanele apropiate, indiferent de cine am fost in trecut.

O consider o opera de arta, semnificativa pentru mine, dar in acelasi timp m-a ingrozit pana la scarba in saptamanile cand am citit-o. Nu a fost o lectura deloc usoara, si de aceea, am decis sa-i dau 3 stele din 5.

3\5 stele
✶✶✶

de Miruna-Lavinia

BMC logoBuy me a coffee

Comentarii

  1. Și eu vreau s-o citesc, am auzit (mult prea) multe despre ea. Și mă intrigă extraordinar situația aceasta.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu