Daca nu sunteti familiarizati cu Watership Down, sa va prezint in mare ce este:
Watership Down este un roman, scris de autorul britanic Richard Adams, in anul 1972, cu o adaptare animata in anul 1978.
In roman este vorba de un grup de iepuri, condusi de Hazel, un iepure salbatic tanar, cu capacitati de lider care, impreuna cu fratele sau Fiver, pornesc in cautarea unul nou loc pentru a-si construi vizuini.
Fiver este un ierupe cu abilitati de a vedea in viitor si anunta ca actuala vizuina, cea de la Sandleford urmeaza a fi distrusa si ca daca nu fug, o sa moara cu totii. Pornesc astfel, intr-o calatorie spre Watership Down, un deal cu o pozitie strategica si un camp vizual larg, incat daca vine vre-un pericol, ei pot sa se apere sau sa fuga. Dar pericolele pandesc la fiecare colt, iar ei trebuie sa infrunte fiecare obstacol.
In principiu cam asta e...
Acum, e vorba de o poveste profunda, cu propria sa mitologie, animale antropomorfizate, propriul limbaj si vocabular. Sa nu uitam ca adaptarea din 1978 si-a pus putin amprenta pe copilaria mea, pentru violenta si stil de animatie.
Daca eram obisnuiti cu stilul Disney, ar cam trebui sa ne luam ramas bun de la inocenta copilariei.
Watership Down este realizat intr-un stil hiper-realist, cu peisaje pictate, tipice englezesti, singura lui problema e cat de grafice sunt scenele de lupta, desi e considerat un film pentru copii: iepuri decapitati, morti, sfartecati, sange si moarte, sunt cateva elemente grafice din acest desen animat.
Nu vreau sa sar in cap genului de animatie, modul pozitiv in care acesta efectiv m-a convins ca reprezentarea ei este reala, a luptei pentru supravietuire a animalului de la fundul lantului profic.
Si acum sa trec la re-adaptarea sa din 2018, Watership Down, prezentat de Netflix.
Oh boy!
Eu nu am citit cartea, asa ca singura comparatie pe care o am la indemana este filmul animat, asa ca indurativa cateva minute pentru ceea ce urmeaza.
Prima si cea mai mare problema a serialului de pe Netflix este nimatia CGI. E adevarat ca nu s-a avut tehnologia celor de la Disney, dar BBC a dat cu bata-n balta la animatie. Peisajele sunt gen meh, hai ca merg, sunt unele scene in care se vede ca au pus suflet in munca lor si ca si-au dat silinta, dar dinamica animalelor si felul cu topaie ierupii, nerealistic si uneori sunt atat de generice si rigide ca aproape ca nu te poti uita.
Faptul ca nu le-a dat prea multa mimica si expresivitate nu ma deranjeaza, ca aici nu e Disney, si e facut intr-un stil hyper-realist.
Comparativ cu filmul din '78, serialul este mult mai cenzurat si nu are atatea secvente brutale, ceea ce-l face mai tolerant, dar totodata si-a pierdut consistenta.
In cazul viziunilor lui Fiver, singurul lucru care mi-a placut a fost cand a vazut radacinile copacului transformate in coloane vertebrale, intr-un stil hipnotic si turbulent, in rest, culorile sunt mai fade si nu au acelasi impact asa cum a avut filmul, unde s-ar folosit culori stridente, complementare pentru a contrasta mesajul pe care dorea sa-l trimita.
Totusi, merita vazut?
Dupa parerea mea, da!
Acopera mult mai mult teren si pentru ca fiecare episod are 50 minute, actiunea e mai lunga, ni se ofera informatii suplimentare, scene suplimentare, are loc dezvoltarea conflictului, dar nu completeaza cu absolut nimic lipsa de conturare a personajelor, nu se aduce nimic nou, ceea chiar as fi fost deschisa sa vad.
A fost fun cat a fost!
de Miruna-Lavinia
Buy me a coffee
Comentarii
Trimiteți un comentariu